DISTRIBUIȚI
_____________________________________________________

Gazeta Muzicanților: Bună ziua și bine v-am găsit doamna Elena! Acesta fiind primul nostru interviu, ne vom axa să oferim publicului larg, cât mai multe detalii noi și inedite despre dumneavoastră, dar vom discuta și despre câteva proiecte foarte interesante pe care le-ați lansat. Aveți foarte multe piese frumoase și vocea dumneavoastră ne încântă pe toți! Spuneți-ne câte ceva despre talentata Elena Cârneală!

Elena Cârneală: Bună ziua și bine v-am găsit!

Țin să vă mulțumesc pentru aprecieri și pentru tot ce faceți pentru promovarea folclorului românesc, a interpreților de muzică populară și nu numai. Despre mine, multe aș putea să vă spun, dar mă voi rezuma, în câteva fraze, la esență.

Deși m-am născut pe meleaguri dobrogene, născută fiind în Eforie Sud, jud. Constanța, într-o zi de primăvara (8 martie), o zi cu importanta semnificație pentru femei, originile îmi pornesc din Vâlcea, acolo unde s-a născut, a crescut și a trăit mama.

Familia mea iubește muzica populară pe care o ascultăm la pick-up încă din copilărie, cu atât mai mult cu cât mama a cântat și ea în tinerețe.

Iubesc din tot sufletul cântecul popular din toate zonele etnografice ale țării noastre, dar mă reprezintă încă de la începuturile mele în viața artistică, cântecul oltenesc.

Este drept că, la evenimentele private, aici, în Dobrogea, se cânta melodii de pe tot cuprinsul țării: Banat, Ardeal, Moldova etc., zone la care m-am adaptat și eu, bineînțeles.

Sunt o persoană ca oricare alta, îmi place frumosul, cu tot ce cuprinde, iubesc viața de zi cu zi. Îl iubesc pe Dumnezeu pentru că exist și pentru că este lângă mine, lângă noi toți, iubesc natura, oamenii și arta! Iubesc să realizez numai lucruri bune și trăiesc așa cum îmi este dat, cu bune și rele.

Fară cântec nu aș putea trăi. El m-a însoțit în orice moment al vieții mele, la orice pas, în orice situație.

Ciocârlia neamului românesc, d-na Maria Ciobanu, este și va rămâne modelul meu interpretativ. Am fost și sunt fascinată de glasul dumneaei inconfundabil, de cântecele pe care le-a interpretat și le-a transmis poporului român care o iubește și o prețuiește atât de mult de-a lungul anilor. Sunt mulți interpreți care o omagiază prin cântec și pot să spun că am simțit și eu să creez unul dedicat d-nei Maria Ciobanu și pe care îl voi imprima, probabil, pe următorul CD. Recunosc însă că nu a fost ușor să expun pe note cuvintele mele atât de mici pentru o atât de „mare” doamnă a cântecului oltenesc, pentru că nu toate sentimentele se pot exprima în cuvinte, ele rămânând, adeseori, prea sărace…

Gazeta Muzicanților: Am observat că la multe dintre piesele lansate pe YouTube, apare că textul și molodia sunt gândite și create de dumneavoastră. De unde vă vine inspirația pentru aceste piese minunate?

Elena Cârneală: Așa cum spuneți, într-adevăr, majoritatea cântecelor mele sunt gândite și create de către mine. Mă inspir din viața mea, a celor care mă înconjoară, cu tot ce cuprinde ea în existența umană: în primul rând ceea ce trăiesc eu: dragostea de familie, dragostea pentru sufletul pereche, dragostea pentru copii, prieteni, dragostea pentru natură, pentru locul unde m-am născut, dragostea pentru cântec, dragostea pentru absolut tot ce poate fi mai frumos pe pământ. Apoi, privind aproape de mine și chiar mai departe, nu pot rămâne insensibilă la evenimentele din viața semenilor mei și care sunt nenumărate și cu bune, și cu rele… Ceea ce nu știți încă este faptul că am început să creez și cântece dobrogene (text și melodie) pentru vlăstarele care cântă Dobrogea, plaiul însorit al Mării Negre. Așa consider că îmi aduc contribuția și la dezvoltarea folclorului dobrogean, prin glasul lor. Urmează să le urmăriți de aici înainte.

Gazeta Muzicanților: Bineînțeles, cum s-ar putea să nu observăm și costumele populare pe care le purtați în fiecare proiect! Ce reprezintă aceste costume pentru dumneavoastră și ce ar trebui să însemne acestea pentru fiecare român?

Elena Cârneală: Costumele mele populare sunt scoase din lada de zestre a bunicilor mei, a mamei mele, sunt autentice și au o valoare nemăsurată! Ele reprezintă un adevărat mic tezaur și-l păstrez la loc de cinste, în casa mea. Și acum caut și achizionez asemenea comori pentru că, oricâte aș avea, tot îmi mai doresc. Fiecare român ar trebui să aibă măcar un costum național, pentru că el reprezintă cartea noastră de identitate în întreagă lume. Știm cât de apreciat este și de către străinii de peste hotare și cât ar da să-l aibă.

Gazeta Muzicanților: Ce vreți să oferiți publicului prin muzica cântată la evenimente?

Elena Cârneală: Prin muzica din cadrul evenimentelor, ofer, în primul rând, cântecul și voia bună! Nu este deloc ușor să fi în centrul atenției, să creezi o atmosferă plăcuta, să reușești să ridici oamenii de la masă, să te asculte, să danseze, să le captezi atenția, să le placă vocea ta, înfățișarea ta, atitudinea ta ca artist, să socializezi, cu alte cuvinte să creezi un eveniment reușit, să fi apreciat și invitat și la multe alte evenimente. Nu este ușor nici să reții sute de texte ale cântecelor, melodii cu tematică pentru fiecare protagonist al evenimentului în cadrul căruia ai fost invitat. Trebuie să îmbraci cu grijă costumul national și să-l promovezi ori de câte ori ai ocazia. Îmi place să cânt și să îmbrac costumul național și nu-mi este greu să particip la evenimentele unde sunt invitată, chiar dacă vorbim despre ore întregi de participare.

Gazeta Muzicanților: Ce ne puteți spune despre piesa “Neică, răsfățat mai ești”?

Elena Cârneală: „Neică, răsfățat mai ești”, este un cântec satiric, cu mesaj direct bărbaților care se pot regăsi în el sau celor care au tendința de a păși pe un drum nu prea benefic în viață. Eu îl tratez, însă, ca pe un moment de voie bună.

Gazeta Muzicanților: O alta piesa mi-a atras atenția și este intitulată “Fiule, te-așteaptă mama”, care este puțin mai sensibilă ca temă! Cine credeți că se regăsește în această piesă?

Elena Cârneală: „Fiule, te-așteaptă mama”, este cu adevărat un cântec sensibil cu care am reușit să pătrund și mai mult în inimile publicului, ca și multe alte cântece ale mele, desigur. În acest cântec se regăsește o mamă căreia îi este dor de fiul ei plecat de lângă ea, prins în vâltoarea vieții, căutând să-și găsească un loc, un rost și un trai mai bun, uitând, însă, că timpul trece prea repede și trec ani, până să revină la locul unde s-a născut și a crescut! Câte mame și fii nu se regăsesc în acest cântec?

Gazeta Muzicanților: Am auzit că veți mai lansa în curând niște piese foarte speciale, la ce ne putem aștepta?

Elena Cârneală: Multe alte cântece așteaptă să iasă la lumină, să le dau viață, cel puțin tot atât de frumoase, sensibile, cu teme diferite, așa cum am amintit mai sus. Lucrez la ele. Anul acesta sper să reușesc, cu ajutorul bunului Dumnezeu, să editez un nou compact disc, încă unul cu tematica iernii și, poate, încă unul împreună cu partenerul meu de scenă și de cântec, Dragisa Paunovic, din Șerbia și cu care am creat duete de neuitat pe care le găsiți pe YouTube. Avem multe proiecte de viitor pe plan artistic. Țin să amintesc și să mulțumesc orchestrei Radio București cu care am colaborat și colaborez și în prezent, care m-a ajutat să realizez adevărate șlagăre în repertoriul meu, sub bagheta dirijorului Adrian Grigoraș, un om deosebit cu dragoste de cântec, costum și tradiții populare. Nu am cuvinte să-mi exprim fericirea și mulțumirea pe care o trăiesc atunci când simt impactul cântecelor mele asupra sufletelor celor care le-au ascultat pentru prima dată: văd și simt emoțiile exprimate prin cuvinte sau doar arătate vizual pentru că, sigur că da, se regăsesc în mesajele cântecului meu.

Gazeta Muzicanților: Un mesaj celor care au citit acest articol și vă apreciază activitatea.

Elena Cârneală: Un om poate fi înzestrat cu unul, doua, trei sau mai multe calități sau talente, dar, dacă nu-și ia caracterul, atunci când iese din casă, poate să aibă, de fapt, nimic. Credința în Dumnezeu ne face mult mai buni, ne determină să ne aducem aminte că suntem trecători pe acest pământ și că nimic nu ni se cuvine. Rămân după noi numai faptele, cuvintele, realizările, singurele noastre urme pe pământ. Iubirea, însă, ne face mai buni, mai îngăduitori.

Când pun piciorul pe scenă, las în urmă, pentru câteva momente, minute, ore, viața de zi cu zi, pentru că atunci nu-mi mai aparțin mie însămi. Sunt a publicului care mă ascultă, mă privește (cu ochi critic sau nu), mă aplaudă… Acestea sunt o parte din roadele succesului meu ca interpret de muzică populară, iar sentimentele care mă încearcă nu se pot descrie în cuvinte.

Sigur că pentru un artist contează, printre altele, succesul, dar nu trebuie să uite niciodată cine este cu adevărat și să nu uite de unde a plecat! Să știe să păstreze locul pe care îl ocupă în cariera artistică, păstrând cu el și transmițând valorile morale. Eu îl primesc cu bucurie în masura în care nu-mi schimbă personalitatea.

Implicit sunt conectată la viața cotidiana, altfel cred că nu am cum să-mi simt picioarele pe pământ, chiar dacă evenimentele care se petrec nu reies întotdeauna așa cum mi-am propus.

Vă doresc să aveți parte de sănătate, să fiți fericiți, să fiți împliniți, să fiți aproape de noi, interpreții de muzică populară și nu numai, pentru că, fară dumneavoastră, noi nu putem exista. Viața este frumoasă atunci când știm să o prețuim și să-i aducem la suprafață adevăratele ei valori, să învățam să nu așteptăm doar să primim, pentru că primim atât cât știm să oferim. Iubirea față de semenii noștri ne face, categoric, mult mai buni, așa cum am spus de multe ori, iar arta însăși ne ridică pe cele mai înalte culmi ale existenței noastre pe acest pământ, atât de darnic cu noi.

-