DISTRIBUIȚI

Gazeta Muzicanților: Bună ziua! Mă bucur să te cunosc dragă Mălina! Astăzi vom oferii o mulțime de informații noi, atât despre tine, cât și despre noua ta piesă lansată, intitulată “În cinstea eroilor”. Pentru începutul acestui interviu, suntem curioși să aflăm din ce zonă provine talentata Mălina Maria Boricean și care este povestea vieții ei!

Mălina Maria Boricean: Bună ziua! Vă mulțumesc frumos, pentru faptul, că mi-ați oferit oportunitatea de a-mi spune povestea în acest interviu! Numele meu este Boricean Mălina- Maria, locuiesc în comuna Sita-Buzăului, județul Covasna, (din punct de vedere istoric, localitatea a fost atestată documentar din toamna anului 1476 într-o scrisoare a lui Vlad Țepeș către Judele Brașovului) și sunt elevă în clasa a xı-a B la Colegiul Național de Arte Dinu Lipatti din București.

Gazeta Muzicanților: Cum a început povestea ta cu muzica?

Mălina Maria Boricean: Provin dintr-o familie cu credință, în care tradițiile, folclorul, iubirea pentru neam și patrie sunt ținute la loc de cinste. Părinții mei au avut grijă să-mi transmită aceste valori, și m-au susținut din toate punctele de vedere. Am cântat pentru prima dată pe scenă la vârsta de 3 ani și jumătate, în cadrul unui festival de colinde, respectiv, cântece de iarnă, la Căminul Cultural din localitate, sub îndrumarea doamnei educatoare. Îmi plăceau melodiile Cleopatrei Stratan, în special ,,Ghiță ” și fredonam mai tot timpul prin casă, însă întâmplarea a făcut să mă îndrept spre muzica populară!

Așa am început să studiez canto popular la Școala Populară de Arte și Meserii ,,Tiberiu Brediceanu” din Brașov la 7 ani. După terminarea clasei a opta m-am înscris la Colegiul Național de Arte Dinu Lipatti din București, unde, în momentul de față, studiez canto popular! La început mi- a fost greu să mă acomodez departe de familie, dar cu timpul m-am obișnuit. Participarea la numeroase concursuri, a făcut să privesc lucrurile cu seriozitate și să mă pregătesc temeinic. Îmi doresc ca numărul lor să nu se oprească aici.

Emoțiile trăite în concursuri sunt unice și m-au călit în această activitate. Am învățat să primesc, dar și să pierd. Am cunoscut concurenți, de care mă leagă prietenii și abia aștept să putem, din nou, să ne întâlnim. Am primit învățăminte de la nume mari din domeniul folclorului, pe care încerc să le pun în practică atunci când e nevoie. Pe lângă muzica populară îmi face plăcere să cânt pricesne, pe care le consider un prilej de mulțumire Celui de Sus pentru darul primit. Aceste pricesne ating cote înalte atunci când le cânt alături de măicuțele de la Mănăstirea ,,Schimbarea la Față” din localitatea noastră.

Gazeta Muzicanților: Care este cel mai important lucru pe care l-ai învățat până acum despre muzică?

Mălina Maria Boricean: Despre muzică pot spune că te poate purta pe cele mai înalte culmi, dar pentru acest lucru e nevoie de muncă. Are un rol important în existența noastră, iar în cazul meu datorită muzicii am avut bucuria să cunosc personalități de seamă din domeniu, să vizitez locuri deosebite și să fiu apreciată pentru ceea ce fac. Datorită acestui domeniu am învățat să port cu cinste portul popular și să-i cunosc componentele. Prin muzică, îmi transpun bucuriile, emoțiile, încerc să transmit dragostea de neam și țară. Am încă multe de învățat, și de pus în practică. Ca o concluzie, și privind la ceea ce se întâmplă în momentul de față, părerea mea este că fără muzică viața este lipsită de sens.

Gazeta Muzicanților: Ești tânără, talentată și cu siguranță ai niște planuri mărețe pentru viitor! Care sunt aceste planuri?

Mălina Maria Boricean: Așa este, îmi doresc, ca această perioadă să treacă cu bine, să fim sănătoși, să pot să îmi reiau activitatea. Bineînțeles, intenționez, cu sprijinul părinților, să-mi extind repertoriul, care să fie inspirat din viața de zi cu zi a românului, iar cântecele mele să fie cât mai aproape de autentic. Adaug aici, ca o mică paranteză, faptul că am avut deosebita plăcere să primesc sfaturi de la domnul Grigore Leșe, care mi-a spus așa: ,,Ai grijă ce cânți și unde cânți!” și îi mulțumesc pentru acest îndemn.

Gazeta Muzicanților: Am văzut pe YouTube că ai lansat de curând cântecul “În cinstea eroilor”! Cum a luat naștere și de unde te-ai inspirat?

Mălina Maria Boricean: Legat de noul cântec cu temă patriotică ,,În cinstea eroilor” de mult îmi doream ca repertoriul meu să conțină și acest gen. De ziua mea, în timp ce eram la București, mama mi-a trimis trei linii melodice, patriotice și mi-a spus să mi-o aleg pe cea care îmi transmite emoție, acesta fiind cadoul, pentru mine, din partea lor. Textul este legat de fratele străbunicii mele, Toma Ioan (Ionică) și de eroii neamului! În anul 1938 a plecat în armată, iar izbucnirea Celui de-al Doilea Război Mondial a făcut ca Ionică să fie luat pe front și a făcut parte din Regimentul 3 Vânători de Munte, sub comanda colonelului Cristea, așa cum reiese din scrisoare.

Cei dragi de acasă, primeau vești de la el prin intermediul cărților poștale, iar surorile nu întârziau să-i răspundă și să-i aline dorul de casă. A fost rănit la un picior și s-a întors acasă. După vindecare, nimeni nu a reușit să-l convingă să nu mai plece, dragostea de neam și țară fiind mai presus de toate, lăsându-i, astfel, cu multă durere în suflet pe cei dragi. După plecare, când toamna dădea semne că-și va face apariția, mama lui i-a croșetat ciorapi de lână și cum au reușit, în acele vremuri precare, i-au trimis un pachet.

Însă, în data de 20 noiembrie 1942, Ionică pleca, să întregească ,,Raiul vitejilor” răpus de gloanțe la Cotul Donului! Familia primind pachetul înapoi, suferința membrilor familiei fiind fără margini! Toate acestea, s-au transmis din generație în generație, iar mama își amintește cum străbunica îl jelea, uneori, zile întregi pe fratele ei drag.

Seara citea surprinsă, ceva, dintr- o cutie și plânsul o cuprindea din nou. Erau cele aproape 90 de cărți poștale, inclusiv scrisoarea de la comandantul regimentului, care au fost găsite de curând. Conținutul lor este simplu, adresarea este una plină de respect față de părinți ,,Vă sărut mânile”, ,,Scumpii mei părinți și frați”! Îi era așa dor de casă, că întreba până și de vitele din ogradă și își arăta dorința de a reuși să se întoarcă, pentru a-l ajuta pe tatăl său la coasă.

După spusele străbunicii, nu aveau voie să scrie condițiile vitrege în care trăiau, de aceea îi asigura că el este bine și sănătos. În ultima scrisoare din 2 noiembrie 1942, îi ruga pe frați și părinți să nu uite de el și să-i mai scrie ce mai e pe-acasă. Un îndemn, parcă, transmis și nouă, iar eu Îi mulțumesc lui Dumnezeu că prin ceea ce mi-a oferit, voi putea să fac, astfel încât numele lui să nu fie dat uitării și să răsune peste veacuri. Așadar, aceste cărți poștale au fost punctul de plecare al cântecului și îi aduc mulțumiri din inimă, doamnei Maria Anuță, care a reușit să realizeze acest text deosebit și atât de aproape de realitate.

Gazeta Muzicanților: Videoclipul, este și el unul diferit față de ceea ce vedem zi de zi! Spune-ne despre mesajul din videoclip și cu cine ai colaborat?

Mălina Maria Boricean: Filmările au avut loc în localitatea mea, pe dealurile aparținătoare Mănăstirii ,,Schimbarea la Față”! Este un loc binecuvântat de Dumnezeu, având peisaje deosebite. Îi mulțumesc Maicii Starețe Loida pentru că întotdeauna îmi este aproape, o prețuiesc din toată inima. La realizarea videoclipului, mi-au fost alături persoane apropiate mie, care din prima clipă au răspuns afirmativ. La scenariu, cu idei a participat și mama, iar contribuția doamnei director a Școlii Populare de Arte și Meserii ,,Tiberiu Brediceanu” din Brașov și actrița, doamna Carmen Moruz, în rolul mamei, a făcut ca totul să iasă așa cum este prezentat în fața dumneavoastră acest proiect muzical și îi mulțumesc din suflet pe această cale.

Mesajul este legat de ceea ce s-a întâmplat, de fapt, cu Ionică și cu ceilalți camarazi din localitate și nu numai, de țara noastră, care a fost supusă vitregiilor, în nenumărate rânduri. Datorită acestor eroi, care au renunțat la bucuriile tinereții, trăim noi astăzi în liniște și pace. Domnul Andrei Păuleț de la APStudio Brașov, este cel care a dat viață și altor ,,povești” ale mele, și a dovedit încă o dată, nu o spun numai eu, că este un adevărat maestru! A îmbinat toate elementele într-un mod inedit, îi mulțumesc pentru tot. Colegul, din ansamblul de dansuri, Cătălin Bularca, în rolul eroului a reușit și ne-a întors în timp, îi mulțumesc pentru toată osteneala. Prietenelor mele, Ana Păpară și Teodora Filofteia, le mulțumesc și le felicit pentru tehnica actoricească. Membrilor participanți de la Corul Vocal Bărbătesc ,,Pădurenii” le mulțumesc încă o dată pentru că mi-au fost alături.

Îi mulțumesc din suflet tatălui meu, cel care m-a purtat pe drumul Clujului, și nu numai, îi mulțumesc pentru toată susținerea lui de la începuturi, iar mamei pentru că a făcut ca lucrurile să decurgă bine, punând totul la cale. Domnului Gavril Danciu îi mulțumesc pentru linia melodică, domnului Săndel Filip pentru faptul că a participat cu vocea pe fundalul videoclipului, dar și pentru primirea făcută în studioul dumnealui. Când echipa e unită, lucrurile ies pe măsură.

Gazeta Muzicanților: Aceast cântec, este cu siguranță foarte diferit și special! Mi-a făcut plăcere să stau la povești cu tine iar acum că suntem la finalul acestui interviu, ai un mesaj pentru cei care te apreciază și au citit acest articol?

Mălina Maria Boricean: Vă mulțumesc încă o dată dumneavoastră pentru acest prilej, de a transmite povestea Eroului Ionică, iar celor care m-au urmărit, le mulțumesc pentru gândurile bune, sper că mesajul a ajuns la inimile dumnealor. Le doresc din suflet multă sănătate, să trecem cu bine această perioadă de încercare și abia aștept să urc din nou pe scenă, iar publicul să ocupe locurile goale, acum, din păcate. Sărbători fericite și cu pace! Doamne ajută!

-