DISTRIBUIȚI
_____________________________________________________

Realizat sub o formă artistică din punct de vedere al modului de filmare și cu un fir narativ idilic, dar fără îndepărtare prea mare de rânduielile tradiționale, am încercat să surprind momentele cât mai profunde din vatra satului românesc de odinioară

Bine te-am regăsit, dragă Iosif! Ne reîntâlnim la scurt timp de la lansarea celui mai important proiect din cariera ta, Satul de cânepă. Pentru cei ce nu știu despre ce e vorba în acest material etnografic, descrie-ne în câteva cuvinte povestea Satului de cânepă.

Filmul etnografic ”Satul de cânepă” pune în lumină procesele de prelucrare tradițională a cânepei românești – de la însămânțare până la obținerea firului de tors și confecționarea cămășii tradiționale. Realizat sub o formă artistică din punct de vedere al modului de filmare și cu un fir narativ idilic, dar fără îndepărtare prea mare de rânduielile tradiționale, am încercat să surprind momentele cât mai profunde din vatra satului românesc de odinioară, în esența lor autentică.  Iar în calitate de realizator al acestui material îmi doresc din suflet ca acest film să rămână, o dată cu trecerea anilor, un document de referință pentru cultura populară tradițională din Ținutul Năsăudean. Filmările pentru acest material etnografic, desfășurate de-a lungul anului 2018, au avut loc în  comuna Rodna și Feldru, iar ”actorii” principali sunt oamenii simpli de la țară care au practicat în trecut această îndeletnicire gospodărească.

Cât timp a durat realizarea materialului, de la prima idee care a încolțit în mintea ta, până la lansarea acestuia?

Prima idee care a încolțit în mintea mea legat de această îndeletnicire gospoodăreasă a fost în urmă cu vreo 5 ani de zile, când din plimbările pe care le făceam pe coclauri, bătrânii pe care îi intervievam (femeile în special) îmi povesteau despre modul cum prelucrau cânepa și munca pe care o depuneau în prelucrarea acesteia până ce ajungea să fie haină. La scurt timp, am cultivat în curtea unui muzeu de lângă Cluj prima mea cultură de cânepă. Să o văd, să o simt pe propria mea piele, să o miros și să o prelucrez în stil tradițional așa cum o făceau părinții și bunicii mei. Din păcate, proiectul pe care l-am realizat în acea vreme, nu a dat roadele pe care eu mi le-am dorit. Așadar, a urmat o perioadă de studiu mai aprofundat, atât pe coclauri, stând de vorbă cu bătrânii de prin satele noastre, cât și în biblioteca de specialitate.

În timpul studiului, în una din zile, am dat de cartea ”Datoria de om” al scriitorului, consătean cu mine, Alexandru Uiuiu. Răsfoind această carte, am găsit studiul ”Satul de cânepă” – studiu care deja după o primă lectură, mi-a conturat toată ideea pe care o aveam în cap vis-a-vi de ceea ce intenționam să pun în lumină. Nici nu am intrat bine în anul 2018 că deja am început să lucrez împreună cu rapsodul popular Genuca Ceuca la versurile ce urmau a fi așezate sub genericul ”Horea cânepei” pe coloana sonoră al filmului – hore interpretată de fiica ei, – Alina Ceuca, un nume reprezentativ al cântecului popular din Ținutul Năsăudean. La începutul lunii mai al anului trecut, cu ajutorul unor oameni inimoși din comuna Rodna, am reușit să însămânțez o suprafața de 3 ARI cu cânepă românească. De la însămânțare până la obținerea firului de cânepă – fiecare etapă în parte s-a imortalizat pas cu pas, în format video – filmările luând sfârșit în tomna anului 2018, urmând apoi munca de selectare și prelucrare a secvențelor care au fost surprinse de-a lungul derulării a acestui proiect.

Cu ce obstacole te-ai confruntat în drumul spre realizarea Satului de cânepă?

Primele obstacole, despre care presa națională a tot mediatizat de-a lungul derulării a acestui proiect, au fost cele legate de birocrația românească în obținerea autorizației de cultivare a cânepei. Apoi a urmat nefericita întâmplare cu omul care a pus o parte din sufletul său în acest proiect – plecarea în lumea de dincolo a videografului Daniel Siminic, om pe care îl regret enorm de mult. Cât despre restul – le consider lucruri minore.

Dacă ar fi să alegi un moment care ți-a rămas adânc în suflet din timpul filmărilor, care ar fi acesta?

Momentul care mi-a rămas și îmi va rămâne tipărit în minte multă vreme de acum în colo este atunci când am ajuns la faza de spălare a cânepei. Sunt greu de descris și înțeles momentele când lelea Lenuța Domnide, ”personajul principal” din film, s-a aplecat să scoată cânepa din baltă și să o spele. Atunci am simțit cu adevărat legătura profundă pe care țăranul român o are cu pământul, cu natura, cu toată creația lui Dumnezeu. Fiecare smoc de cânepă care a fost bătut de apa din topcilă ca să se desprindă fibra textilă de partea lemnoasă mi s-a părut a fi o rugăciune. Rar mi-a fost dat să simt așa ceva pe propria piele, dar iată acest lucru este o dovadă clară că fără voia Lui, noi oamenii, nu putem face nimic.

La sfârșitul lunii martie a avut loc lansarea materialului etnografic Satul de cânepă la Centrul Cultural Dacia din Bistrița. Spune-ne cum a fost primit materialul de către publicul bistrițean.

Deși înainte să public evenimentul în mediul on-line aveam emoții foarte mari în legătură cu reacția oamenilor, spre surprinderea mea publicul bistrițean (dar nu numai) a îmbrățișat acest eveniment peste așteptările mele. În numai patru zile de la publicarea evenimentului, locurile în sală au fost în mare parte ocupate – un lucru care m-a bucurat enorm de mult. La finalul evenimentului, am stat de vorbă cu o parte din publicul venit să vizioneze materialul, din vorbele sincere pe care mi le spuneau,  majoritatea mi-au dat un feedback pozitiv.

În ce alte orașe din România o să mai lansați filmul?

În prezent lucrez la lansare filmului în comuna Rodna – acasă, acolo unde s-au desfășurat în mare parte întregile filmări pentru acest material – lansare care va avea loc a doua zi de Paști. Apoi, voi pregăti încă două lansări în cele mai importante orașe din România – Cluj și București. Dar cu detalii voi veni la momentul potrivit pe pagina personală de Facebook – ”Cu Iosif pe coclauri”.

https://www.facebook.com/cuiosifpecoclauri/

Plănuiți să îl lansați și în alte țări?

Desigur, filmul urmează să fie prezentat și românilor care trudesc pentru bucata de pâine, departe de casă, printre străini. Imediat după lansarea de la Bistrița am primit foarte multe propuneri, iar în a doua jumătate al acestui an, în funcție de timpul disponibil, voi perinda câteva țări cu acest material.

Ce urmează pentru etnograful Iosif Ciunterei?

Pentru ”Iosif de pe coclauri” urmează o perioadă cu un program tare, tare încărcat, având în vedere că anul acesta definitivez studiile la București. Urmează munca titanică în redactarea lucrării de disertație, iar în paralel muncesc la noi proiecte pe care sper din suflet să le pot aduce cât mai repede în fața publicului care îmi apreciază, respectă și iubește munca.

Un gând pentru cititorii noștri!

Întâi de toate, vă mulțumesc vouă, celor care conduceți acest site, pentru interviul realizat și totodată vă felicit din inimă pentru faptul că vă aplecați, în promovare, și înspre partea tradițională – lucru mare în ziua de astăzi! Iar cititorilor dumneavoastră numai gânduri bune de pe coclaurile partriei.

-

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here