DISTRIBUIȚI
_____________________________________________________

”Nebunia” de cultivare a cânepei a pornit în urmă cu 3 ani de zile, când în județul Cluj am reușit să însămânțez un petec de pământ cu cânepă românească. 

În acest an vreau să aduc pentru iubitorii de tradiții românești un material video care să reflecte, atât cât se mai poate, o părticică din viața țăranului de odinioară necosmetizată

Bună ziua și bine te-am regăsit! Povestește-ne despre cel mai nou proiect, „Satul din cânepă”. De unde ideea pentru acest proiect?

În primul rând vreau să vă spun bună ziua şi să transmit un călduros salut tuturor cititorilor dumneavoastră! În general, toate ideile pentru proiectele mele pornesc de la oamenii simpli de la țară pe care îi găsesc umblând pe coclauri. ”Nebunia” de cultivare a cânepei a pornit în urmă cu 3 ani de zile, când în județul Cluj am reușit să însămânțez un petec de pământ cu cânepă românească. Fiind presat în acea perioadă de multe lucruri, (fac referire aici la birocrația românească și mersul nu tocmai bun al instituțiilor statului românesc) – proiectul din acea vreme nu a ieșit tocmai așa cum mi-am dorit eu. Așadar, atunci a fost prima ”tentativă” de cunoaștere a cânepei pe care bunicii și străbunicii noștri o cultivau pentru uz gospodăresc.

De atunci și până acum a urmat o perioadă lungă de cercetare și adunare de informații din vatra satului românesc despre această plantă, iar în acest an vreau să aduc pentru iubitorii de tradiții românești un material video care să reflecte, atât cât se mai poate, o părticică din viața țăranului de odinioară necosmetizată. Scopul acestei culturi de cânepă este unul pur etnologic – iar rezultatul final va fi un film etnografic, mai exact o transpunere în imagine a povești ”Satul de cânepă” din cartea ”Datotria de om” al scriitorului bistrițean Alexandru Uiuiu.

De asemenea, tot în cadrul acestui proiect va fi transpusă atât în imagini cât și sonor ”Horea cânepii” – hore pe care am găsit-o în urmă cu 2 ani pe coclaurile din satul Budurleni, județul Bistrița-Năsăud, și a căror versuri sunt compuse în mare parte de un sătean imediat după primul război mondial. Interpretarea acestei hori, care este și coloana sonoră a materialului etnografic ”Satul de cânepă”, va fi interpretată pe acest film de sălăuanca Alina Ceuca.

”Satul de cânepă”

Unde au loc filmările și cine colaborezi în realizarea acestui proiect?

Filmările la acest material au loc în localitatea Rodna din județul Bistrița-Năsăud. Mă bucur tare mult pentru că am găsit deschidere și colaborare atât din partea Consiliului Local Rodna cât și din partea oamenilor de rând din sat care se implică cu mult interes în realizarea acestui proiect. Pe această cale doresc să aduc mulțumiri domnului primar al comunei Rodna – Tinu Grapini – nu pot decât să mă bucur pentru că mi-a înțeles intenția încă de la bun început.

De asemenea, mulțumesc și echipei mele de filmare Dan și Carmen Siminic care depun un efort imens în a surprinde așa cum trebuie întregile etape de prelucrare a cânepii – de la semănat până la obținerea fuiorului de cânepă.

”Satul de cânepă”

Cât vor dura filmările și pe când preconizezi o lansare al acestui film documentar?

Filmările vor dura până pe la începutul lunii august al acestui an.  În urmă cu 3 săptămâni am filmat prima etapă al acestui material – etapa de însămânțare a cânepei. Acuma așteptăm să crească, urmând apoi să să ne ocupăm în continuare de filmări. Cât despre lansarea acestui film, preconizez să fie în data de 6 august chiar în satul unde au loc filmările – Rodna. Dar voi revenii cu mai multe detalii despre acest eveniment în funcție mersul lucrurilor.

”Satul de cânepă”

Iosif, știm că ai bătut pe la foarte multe uși pentru a obține autorizația de cultivare cânepei. Este sau nu cânepa românească drog?

Nu, cânepa românească NU este drog! Toată problema pornește din legislația românească, ”Legea 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri”, care nu face o distincție clară între Cannabis Sativa (adică planta tehnică, cultivată pentru fibre, cu conținut psihotrop infim) și Cannabis Indica (planta cu conținut psihotrop ridicat). Cei care se încumetă la ora actuală să cultive cânepă românească nu au nevoie numai de avizul Direcțiilor Agricole și ale autorităților locale, ci și de acceptul structurilor antidrog din cadrul Poliției. Aberațiile din normele de aplicare a acestei legi nu se opresc din păcate aici. Practic de cinci ani de zile s-a eliminat posibilitatea de a cultiva în sistem gospodăresc. Ce înseamna asta? Înseamnă că țăranii nu mai pot prelucra acasă planta pentru a obține firele și mai apoi țesătura, cum o făceau acum 50 de ani, ci trebuie să aibă un contract cu un procesator, care mai apoi să se ocupe de prelucrare. Acest lucru devine și el complicat dacă ținem cont de faptul că în România există doar doi procesatori, care strâmbă din nas când cultivatorii vin cu cantități mici de cânepă.

Ca să înțeleagă lumea mai ușor cum stau lucrurile, cânepa românească se poate cultiva în România, nu este interzisă, dar condițiile legislative impuse sunt aproape imposibile de urmat și îndeplinit. În urmă cu 2 ani de zile, împreună cu alți cultivatori de cânepă am ajuns la Ministerul Agriculturii și le-am expus problemele pe care le întâmpină, dar am ieșit din minister cu promisiuni.  Legislația cânepii nu s-a schimbat cu absolut nimic față de ceea ce era în urmă cu 2-3 ani de zile. Ordonanța de Urgență care s-a propus la începutul anului 2017 pentru simplificarea legislației și pentru distincția clară între cele 2 soiuri de cânepă nu a fost dezbătută în parlament nici la ora actuală, darămite aprobată de către cineva.

”Satul de cânepă”

Un mesaj celor ce iubesc folclorul, cât și cititorilor Gazetei Muzicanților!

Pe toți cei care iubesc folclorul cât și celor care citesc acest ziar online îi îndemn ca să nu uite nici o clipă de unde au plecat. Să iubească folclorul românesc așa cum își iubesc părinții, frații sau surorile – este o lege nescrisă că trebuie să ne respectăm tradiţiile şi, mai mult de atât, să le îndeplinim până la capăt,  prin folclor ne putem identifica ca neam, ca naţie, ca oameni.

”Să hiți a lu’ Dumnezău prunci!” – așa cum spune badea Mniculai Pițiș din Lăpușul Românesc.

____________________________________________________

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here