DISTRIBUIȚI
_____________________________________________________

[sg_popup id=”14″ event=”onload”][/sg_popup]

Când eram la Lipova, doream să vin la Arad să mă cunoască lumea sau să merg prin țară la cântat.

Toată lumea a rămas surprisă că eu puteam cânta așa de bine

Care a fost începutul în muzică?

Îmi doream de mic copil să cânt. Când eram la Lipova, doream să vin la Arad să mă cunoască lumea sau să merg prin țară la cântat. Dumnezeu m-a ajutat și cu foarte multă muncă și sacrificii poți să faci lucrul acesta.

Cânt de la vârsta de 5 ani. Când eram la Lipova, la casa părintească, am primit un cadou un acordeon de la părinți, pe care l-am păstrat în cămara bunicilor vreo doi ani de zile, pentru că nu îmi plăcea ideea de a fii muzicant, dar părinții îmi tot ziceau că atunci când o să fiu mare, o să fiu muzicant.  De aceea am lăsat acordeonul acolo ascuns vreo doi ani de zile și pentru că atunci aveam alte ocupații, de copii. Dar, în clasa I, când am venit de la școală, țin și acum minte, plictisându-mă și ne mai având ce să fac prin curte, am intrat în cămară și am luat acordeonul. Am început să mă joc cu el și din aceea joacă, a început să să îmi placă să cânt la el. Așa a început toată povestea mea cu muzica.

Pe cine mostenești din punct de vedere muzical?

Eu o moștenesc pe mama, ea cânta în Ansamblul Casei de Cultură din Lipova, pe lângă serviciul pe care îl avea. Deci de la mama moștenesc acest talent, dar și tata cânta la vioară în tinerețile lui, dar nu a profesat ca artist. Dar mama chiar a cântat, cum ar fi la nunți, la evenimente sau spectacole.

Când ai început să cânți cu vocea?

Cu vocea am început să cânt mai târziu. Cum am spus, la început a fost acordeonul, dar ducându-mă la concerte cu mama, am văzut orga electronică, care m-a fascinat. După, am bătut-o pe mama la cap până mi-a cumpărat o clapă și mie. Am fost clăpar pentru aproape 10 ani de zile, când cântam cu Ansamblul din Lipova, cu Lele Crăciunescu și Florin Ionaș Generalul, până în 1999.

Contează un moment care să se întâmple, care îți schimbă destinul total. Țin minte că eram la o nuntă în Hunedoara, cu Lele și Florin, eu fiind clăpar bineînțeles. Dimineața, pe la 4, tineretul a vrut ca solistul să le cânte niște muzică mai tinerească, iar eu ascultând și alte genuri de muzică, am început să le cânt muzică ușoară. Toată lumea a rămas surprisă că eu puteam cânta așa de bine. Florin atunci a zis că eu am talent și a zis să facem o încercare. La vreun an depărtare, am scos prima mea casetă, care a avut mare succes. S-a vândut foarte bine și astfel am început să cânt la petreceri cu vocea. A fost un șoc pentru mine, chiar dacă cântam doar pe plan local, dar pentru mine a fost o mare realizare.

sursa: accesdirect

____________________________________________________

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here